on

Umezeala in constructii si ruperea capilaritatii - Cum elimini aceasta problema

17 ianuarie, 2017

comenteaza trimite unui prieten printeaza

Inevitabil, în cadrul construcţiei casei si mai ales în cazul caselor vechi apar probleme legate de hidroizolare si de ruperea capilarităţii. Materialele de hidroizolare utilizate pentru ruperea capilarităţii constau în montarea unor straturi de separare care realizează întreruperea procesului de ascensiune a apei spre elementele structurale de zidărie, prin capilare.

Apa şi vaporii de apă prezenţi în elementele de zidărie determină fenomenul negativ denumit „umezirea zidăriei” şi resimţit atât la nivel estetic (pete pe pereţi), dar şi la nivel ambientului, care are efect direct asupra microclimatului interior (aer umed, miros de mucegai etc.)

Cauzele cele mai frecvente ale apariţiei umezelii sunt următoarele:

  • umezeala cauzata de infiltraţiile de apa ce provin din sol si se infiltrează în zidărie prin capilaritate sau prin acţiunea forţelor electro-osmozei;
  • umezeala de la apa tehnologica (apa din materialele utilizate la ridicarea construcţiei) si este cu atât mai mare cu cat procesele de uscare a diferitelor straturi de material aplicate nu sunt respectate (meşterii ignoră acest lucru din dorinţa de a finaliza cât mai repede lucrările);
  • umezeala din condens, vaporii de apa din aer condensează atât in interiorul construcţiei cat şi în masa elementelor constructive;
  • umezeala din apele meteorice, inclusiv cea cauzata de colectarea si evacuarea defectuoasa a apelor pluviale;
  • umezeala accidentală, apare ca urmare a unor colmatări sau obturări a traseelor de scurgere şi drenare.

Ascensiunea capilară este de departe cea mai importantă cauză a prezenţei umezelii în construcţiile vechi, la nivelul subsolului sau imediat deasupra nivelului terenului natural şi, de aceea este greu de remediat. Umezeala cauzata de aceasta ascensiune capilara este influenţată şi favorizată de diversele pierderi de apa, dar mai ales de nivelul pânzei freatice şi umezelii prezente în solul pe care este ridicată construcţia.

Fenomenul fizic care determina absorbţia si difuzia apei in elementele din zidărie are legătura cu: infiltrarea directă, capilaritatea şi fortele electro-osmozei.

Infiltrare directă presupune existenta ului între zidăria fundaţiei şi apa subterană, zidăria se saturează cu apă şi va urca prin capilaritate în masa zidăriei. Dacă suprafeţele fundaţiilor nu sunt în direct cu apa subterană, apa ajunge la ele cu ajutorul forţelor capilare. Apa va urca tot mai sus prin porii materialului, cu cât dimensiunea porilor este mai mica. Din cauza acestor forte, nivelul apei creste începând de la nivelul superior al pânzei freatice spre straturile de deasupra, care au un conţinut de apa care va scădea procentual in raport cu înălţimea, pana la cota terenului, ajungând in acest fel în cu suprafaţa fundaţiilor din zidărie.

Capacitatea de ascensiune capilară creşte odată cu descreşterea temperaturii (are loc o evaporare redusă din cauza lipsei căldurii) şi într-un mod mult mai evident odată cu creşterea concentrării de săruri. Cu cât grosimea elementului de zidărie este mai mare, cu atât umiditatea absorbită din teren este transmisa la o înălţime mai mare.

Măsurarea umezelii dintr-un element structural se poate realiza la suprafaţă sau în profunzime. Măsurarea la suprafaţă are ca scop stabilirea cantităţii de apa conţinută în primii 15-20 mm din grosimea zidăriei, iar măsurarea în profunzime stabileşte conţinutul de apă al unui perete pentru grosimi de 15-20 cm. Dacă pentru măsurătorile de suprafaţă utilizăm metode nedistructive cu ajutorul aparatelor electrice de măsurare cu ac, cu electrozi-placa etc., pentru cele de profunzime sunt necesare probe luate din pereţi.

Pentru eliminarea problemelor generate de umezeala în elementele de zidărie, se folosesc diverse metode de realizare a unor straturi impermeabile.

La construcţiile noi, realizarea straturilor de rupere capilaritate la zidărie se face uşor şi cel mai frecvent prin aplicarea a minimum un strat de membrana bituminoasă sau carton bituminos. Fixarea stratului de întrerupere a capilarităţii se face corelat cu natura membranei, lipirea pe fundaţie/placă de beton putând fi realizată în mod continuu sau din loc în loc. De asemenea, acest strat de rupere capilaritate este obligatoriu şi în cazul construcţiilor în care avem lemn/beton.

Pentru construcţiile existente care prezintă probleme de umezire a zidăriei pe o anumită înălţime pornind de la partea inferioară, aşa cum am menţionat anterior, lucrurile sunt mult mai complicate. Refacerea sau realizarea stratului de rupere capilaritate în cazul construcţiilor existente se face în concordanţă cu tipul şi natura elementelor constructive, alegându-se metoda cea mai potrivită. In principiu, sunt posibile două tipuri de metode: fizice şi chimice.

Metodele fizice sunt reprezentate fie de operaţii de subzidire, fie de tăierea zidăriei şi introducerea unor membrane şi folii specifice. Intervenţia prin tăierea peretelui se poate realiza prin trei moduri: metoda Massari (găurire multiplă şi acoperire cu mortar epoxidic), tăierea cu fierăstrăul electric (executare tăieturi pe o lungime de 1m, introducere placa fibră de sticlă şi injecţie de răşini) şi tăierea cu fir metalic (cu sfere de diamant şi introducere placi sau materiale bituminoase).

Mai uşor de realizat sunt metodele chimice ce presupun injectarea in masa peretelui a unor substanţe care declanşează formarea unui strat impermeabil. Formarea acestui strat hidroizolator se face fie prin difuziune lentă, fie sub presiune.

  1. Prin difuzia lenta substanţele de impregnare pătrund in zidărie printr-un proces asemănător cu ascensiunea capilara a umezelii, fiind lichide. Aplicarea se face cu ajutorul unor “infuzoare” formate din recipient gradat, tub de injecţie şi dispozitiv de infuzie în burete sintetic. Este necesară executarea unor găuri în pereţi, pe una sau pe ambele părţi,  introducerea şi etanşarea injectoarelor, apoi se aşteaptă difuzia lentă a materialului.
  2. Injectarea sub presiune este folosita pentru impregnarea cu substanţe care nu sunt solubile in apa. Presiunea de maxim 5 bar ajuta la reducerea timpului de impregnare si îndepărtare a apei din pori. Operaţiunea se desfăşoară in mai multe faze, alternând perforarea cu injectarea. La finalul operaţiunii, în ultima fază se aplică tencuiala macro-poroasă ce permite respiraţia suprafeţei.

Umezeala si umiditatea care pot proveni din diverse surse, constituie una din principalele cauze ale degradării clădirilor. Asadar, este absolut necesară menţinerea în stare uscată a tuturor elementelor constructive pentru a limita degradările premature şi a avea un confort optim de locuire.

Adauga un comentariu


Comentarii

Nu exista comentarii.

Alte articole

Cum alegi si ce ii ceri arhitectului Cum alegi si ce ii ceri arhitectului
Probleme des intalnite la hidrofor #1 – De ce nu porneste pompa Probleme des intalnite la hidrofor #1 – De ce nu porneste pompa
Avantajele și dezavantajele construirii unei case fara etaj Avantajele și dezavantajele construirii unei case fara etaj
Probleme des intalnite la hidrofor #2: Pompa merge, dar nu scoate apa Probleme des intalnite la hidrofor #2: Pompa merge, dar nu scoate apa
Aplicatii cu placile din OSB Aplicatii cu placile din OSB
Statiile de epurare – Cum functioneaza si ce avantaje ofera Statiile de epurare – Cum functioneaza si ce avantaje ofera

Vezi mai multe articole

вложить деньги под проценты

на сайте np.com.ua